Eu sunt, tu ești, el este

Artiști contemporani interpretează lampa Bauhaus

COLECȚIA WALTER SCHNEPEL

Curator: Florin Ștefan

20.06 – 12.08.2019

Obiectele expuse arată familiar pentru un public care nu ştie prea multe, şi forma care le uneşte pe toate este una care a intrat în iconografia populară acum aproape un secol, chiar dacă istoria ei nu este cunoscută de toată lumea
în detalii. În timp, a devenit parte din imaginarul colectiv. Dar dacă forma care stă la baza tuturor şi modul în care explorează cercul în cele trei întrupări ale sale,ca disc, cilindru şi sferă, este într-adevăr familiar, există ceva în plus în fiecare dintre sculpturile (sau obiectele) expuse: pixuri BIC, urechi de Mickey Mouse din sticlă, nuiele împletite, un casetofon vechi, o structură care arată ca broderia, fluturi, diverse culori, cuvinte care formează propoziţii sau nu, o pălărie şi multe alte obiecte.
Istoria acestei expoziţii e întructâtva paralelă cu istoria culturii europene şi revolta esteticii industriale contra decorativismului excesiv, şi totodată căutarea unui design funcţional şi mai egalizator. În 1924, un bărbat pe nume Wilhelm Wagenfeld a început să lucreze în atelierul Bauhaus din Weimar unde a primit o sarcină simpla de la Laszlo Moholy-Nagy: sa creeze un design nou pentru o lampa. Rezultatul a devenit un obiect cunoscut astăzi drept “lampa Bauhaus” şi care, mai mult decât orice alt obiect, a devenit întruparea şcolii de design Bauhaus aşa cum a fost ea definita de Gropius. Estetica lămpii este corelată direct cu filosofia care a re-creat obiecte de zi cu zi dintr-o perspectivă minimalistă şi funcţională, prin eliminarea tuturor detaliilor redundante. În timp, ea a devenit simbolul bunului gust şi obiect de colecţie. Este ironic faptul că lampa Bauhaus care, la fel ca şi alte obiecte Bauhaus, a fost creată în mod programatic să arate ca un produs în serie, industrial, şi care trebuia să fie produsă în serie, s-a dovedit a fi şi prea scumpă ca să fie produsă în serie şi prea revoluţionară ca design ca să devină populară.
Când Walter Schnepel s-a asociat cu Wagenfeld in 1980 ca să creeze din nou lampa Bauhaus, a căutat şi o modalitate de a redefini forma iconică şi de a o ancora în cultura contemporană în alt fel decât ca un artefact istoric care este încă relevant dar care trebuie respectat. El a decis să iniţieze o reacţie în serie, inspirată poate de colecţia sa de artă Fluxus: e un performance care a conferit obiectului istoric o nouă viaţă mergând contra funcţiei sale iniţiale ca produs industrial. El a înţeles că orice obiect istoric trăieşte cu adevărat doar atâta timp cât este subiect al interpretărilor şi, în ultimă instanţă, a dezbaterilor, şi a decis să îl ofere artiştilor care să îl modifice cum cred ei de cuviinţă.

Prin contribuţia artiştilor ca şi Jochen Fischer, Christian Gürtler, Richard Hamilton. Alison Knowles, Christiane Möbus, Aldo Mondino, Paul Renner şi Florin Ştefan, noile lămpi Bauhaus există acum la intersecţia a doua universuri: cel în care puritatea formei există încă şi un altul, în care sunt stratul de bază al unui palimpsest, o metaforă a unei istorii vii şi a individualităţii.

About Walter Schnepel

Walter Schnepel colecţionează din anii ’60 şi a acumulat o colecţie importantă de artă Fluxus (Joseph Beuys, Daniel Spoerri, Wulf Vostell, Arthur Köpcke, Takako Saito, Nam Jun Paik şi mulţi alţii). Colecţia include peste 2,000 artefacte şi a fost expusă în numeroase muzee (mai recent, la Ludwig Museum în 2017).

Dana Altman
New York City
Mai 2019

******************

SPAȚIU INTACT
Centrul de Interes, strada Fabricii de Chibrituri, nr. 9, etaj 4, Cluj
contact@fundatiaintact.ro | www.spatiuintact.ro

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save